O poveste inventată de istorici…

          In 1862, Felix Colson, cunoscut istoric  francez romanofil, publica la Paris, la librarul –editor E. Dentu , ”Nationalite  et regeneration des paysans moldo-valaques”, lucrare ce venea sa completeze , dupa aproape un sfert de veac, o alta, publicata in  1839, despre viitorul Principatelor Moldovei si Valahiei.

In lucrarea sa din 1862 Felix Colson se simtea dator sa-si desavarseasca  opera  din tinerete, de data aceasta propunandu-si sa puna in lumina adevarata nationalitate a vlahilor:…”voi incerca sa dovedesc nationalitatea lor antica…oare se va recunoaste unitatea rasei, se va observa vocatia unei natiuni[moldo-vlahe] printre tandarile  coloniilor formate  de Traian, colonii populate de Latini, Egipteni,  Germani, Celti, Mauri, Iberici?

Traian a transportat in Dacia coloni “ex toto orbi romano”[Eutropius,cartea a VIIIa,Adriano] Oare nu ar trebui sa cautam in alta parte originea vlahilor din Moldo-Vlahia ?”

Opera lui Felix Colson  a fost, evident, destul de cunoscuta istoricilor romani.In “Izvoare si marturii straine despre  stramosii poporului roman” Mircea Musat il citeaza in capitolul v:Spiritualitatea  geto-dacilor”,  in paragraful referitor la  limba si scrierea geto-dacilor[pag.85] fara a aprofunda , din motive lesne de inteles ,[lucrarea sa afost publicata in 1980], afirmatiile istoricului francez.

Paranduni-se ca opera lui Felix Colson prezinta un interes cu totul special pentru istoria neamului nostru,ne permitem sa publicam traducera paginilor privitoare la mult discutata chestiune a preexistentei limbii dace pe teritoriul ce avea sa fie “cucerit” de romani, respectiv 14% din teritoriul Daciei, fara a mai lua in consideratie 86% din teritoriul ei, niciodata alcat de picior de soldat roman.

…”Care a fost dialectul vorbit de vlahi? Filologii l-au considerat ca find importat de la romanii cuceritori. Nu este decat o asertiune, ea pare putin fondata. Idiomul vlahilor este acela al pelasgilor, el s-a format de treizeci de secole. El a fost  vorbit pe Pind, cu mai mult de o suta de ani inaintea cuceririi lui de catre soldatii lui Traian. Niebuhr se mira de usurinta cu care  pelasgii din Panonia se familiarizasera  cu folosirea limbii latine. Sub Augustus, foarte putin timp  dupa ce populatia  acestui tinut  a fost supusa de Roma, latina era deja raspandita printre ei ,’’in omnibus Pannoniis non disciplinae tantummodo sed quoquae linguae, notitia Romanae’[[Villejust,II,110].In Peonia, in Pelasgonia, in Macedonia de sus, pe care Eschil o numeste Pelasgia, in cantoanele din Epir si din Tesalia, ocupate de pelasgi, dialectul vlah nu a fost imprumutat de la stapanii lumii. Dimpotriva, romanii vorbeau limba pelsgilor.

Sa ne amintim ca  pelasgii, enotrienii , italietii, siculii, tirenienii, formau natia italilor, dupa cea mai mare semnificatie indigena a acestui cuvant.

Pare sa se fi uitat  ca mai multi autori i-au desemnat pe pelasgi  sub numele de Italici, ca siculii se numeau latini, ca troienii lui Eneas, a caror consanghinitate cu pelasgii este atestata de toate  istorisirile, au adoptat cu indigenii din Latium, numele comun de latini, si ca limba latina n-a incetat niciodata sa fie limba lor comuna.

Mai  avem si alte dovezi istorice  de trecut in revista.    

Care a fost numele regelui legislator al pelasgilor , al italietilor, al siculilor,al printului 

care i-a facut sa renunte  la starea de pastori, al regelui sub care  ei s-au dedicat agriculturii, al sefului care i-a condus in Latium? Oare nu se numea el Italicus sau Italius?

Pelasgii invinsi pe  malurile  Tibrului inferior,  supusi de o natiune straina  coborata din Abruzi  ,nu vor fi compus , cu invingatorii lor, a caror nume nu s-a pastrat, un singur popor , numit latin? Niebuhr {vol.I} adauga: in interiorul peninsulei, numele de locuri si a numeroase vestigii dovedesc  prezenta natiunii pelasgice.

Aceste vestigii se numesc Acherentia, Telena, Argyppa, Sipontium, Malaventum , Grumentium. Tinutul  care se  intinde de la o mare la alta  si pe care sunt imprastiate  orasele, formeaza adevarata Italie.Herodot  ii numea tesalieni  si originari ai acestui tinut  pe pelasgii care au colonizat Italia Este evident ca descendentii pelasgilor care locuiesc in numar de mai multe sute de mii in muntii care au fost leaganul rasei lor antice, cei care populeaza fosta Dacie, vorbesc inca limba nationala, care in Italia a dat nastere limbii latine.

Stim de la Herodot ,care distingea elenii de pelasgi, ca acestia din urma formau o natiune  diferita. Ei vorbeau o limba  proprie ,care nu  era greaca si pe care elenii o calificau drept barbara. Totusi nu exista  intre dialectul lor si  limba greaca ,diferenta care separa  limba lui Demostene de aceea  a Iliriei  si Traciei.
Sa imprumutam un alt  citat de la Jules Michelet. Civilizatia nu s-a nascut  nici de la populatia iberiana a ligurilor, nici de la celtii cambrieni; cu atat mai putin din  slavii veneti sau venzi, nici macar  din coloniile elenice , care,  cu cateva secole  inainte de era crestina,s-au stabilit in sud ;ea pare sa aiba  ca principal autor aceasta rasa de pelasgi,sora mai mare a rasei elenice. Se pare ca pelasgii au adus in Italia piatra caminului domestic [Hestia Vesta ] si piatra de hotar [Zeus Herkeios],fundament al proprietatii. Pe aceasta dubla baza s-a ridicat edificiul dreptului civil, mare si distincta originalitate a Italiei.

Nu ne mai este permis sa ne indoim ca natiunile pelasgice nu au fost poporul latin .Totul concura spre a dovedi ca dialectul lor a devenit limba latina .Este incontestabil ca pelasgii au contribuit la fondarea Romei. De ce sa ne miram atunci ca un mare numar de autori, ca pelasgii panonieni,, ca pelasgii brutieni din Tesalia,din Macedonia, din Epir,  ca pelasgii din Dacia  au vorbit  si pastrat dialectul lor national,pelasgica valaha, care a purtat in Italia numele de latina

A fost suficienta prezenta vulturilor romani pentru a revela lumii existenta dialectului pelasgic valah in Dacia.El nu a fost importat nici de la legiunile romane, nici de la colonii razboinici , transplantati pe punctele  limite si fortificate ale regatului lui Decebal.                       Acestia au trait  aproape un secol dincolo de Dunare, aproape complet izolati,prin insasi constitutia lor, de masa natiunii dace. Putem chiar avansa ideea ca in afara de cetati,  raporturile cu romanii s-au limitat  la acelea pe care invinsii le-au avut cu publicanii.

Dialectul vlah preexista. Imediat dupa cucerirea romana  ,el s-a revelat spontan in Dacia, in Panonia si pe Pind. A subzistat mai ales in toate partile tarii care nu au fost ocupate de cuceritori. Un fapt ne-a frapat  pe parcursul acestui studiu. Pelasgii,care s-au numit brutieni, sclavi, vorbeau greaca in Italia, ba chiar i-au mentinut folosinta. Intorsi in Tesalia, pe pamantul natal, ei au abandonat aceasta limba straina, odata cu lanturile, reluand inca odata si pentu totdeauna  dialectul pelasgic vlah.

Sa chemam istoria in ajutorul nostru. Traian a supus intraga natie a dacilor? Vom incerca sa  dovedim ca  o mare parte dintre pelasgi s-au sustras  dominatiei romane.Ei au trait departe de taberele si coloniile ridicate de romani. Doar sub Caracalla masa natiunii a inceput sa se gaseasca in contact cu romanii. Este incontestabil ca dialectul national era vorbit de aceste grupuri ramase independente. Nu am citit nici intr-o istorie ca dacii ar fi fost constransi  de invingatori sa  adopte limba latina. Ei erau invinsi si au trait ca toti invinsii imperiului. Presupunand, ceea ce nu se poate, ca Roma ar fi avut gandul de a extirpa idiomul lor, ar fi lipsit timpul pentru  a desavarsi aceasta marsava opera .S-a stabilit prin date istorice ca saizeci de ani s-au scurs de la Caracalla la Aurelian. Nu putem admite ca denazalizarea se poate implini  intr-un timp atat de scurt! S-a scurs un secol de cand Rusia loveste Polonia, iar victima ei e mai vioaie ca oricand;acum cateva secole turcii si germanii din Austria  decapitau  tinutul   Madjarelor si-i trageau in teapa pe crestini;niciodata aceste doua imperii n-au  fost mai aproape de ruina .Suntem intru adevar  avansand ideea ca  a fost imposibil in saizeci de ani  sa se distrga idiomul dacilor,care au fost foarte atasati de traditiile lor  nationale. Persecutati de saptesprezece secole,ei sunt inca asa  cum au fost reprezentati pe columna lui Traian.Plugarul moldo -valah a conservat in toata puritatea sa tipul invinsilor gravati in bronzul  triumfal al romanilor. Fideli moravurilor parintilor lor ,pelasgii vlahi poarta sandale[opinci],boneta de piele de miel [ caciula] ceea ce a facut sa fie numiti” Pileati domiti;”invinsii purtau caciula de piele; ei purtau de asemenea  vesta  ,pantaloni si haina de piele de oaie ,umil vesmant secular ,costum al invinsilor,dispretuit de mandrii romani, stapanii lor. Doar cei eliberati isi puteau pune caciula in  zilele de Saturnale.

A fi trebuit ca istoria sa inregistreze  povestea  despre colonii care au adus in Dacia limba latina. In acest scop scriitorii au inventat povestea sangeroasa a exterminarii natiunii dace de catre  Traian!

 Felix Colson “Nationalite et regeneration  des paysans moldo-valaques”,Paris,E.Dentu,libraire-edituer,1862,pag.20-28

       Prezentare,adaptare si traducere din limba franceza de                                                                  

                              Valentina Ciaprazi

Articole similare

• Reguli de viata sanatoasa – p3
• Reguli de viata sanatoasa – exemple
• Viziune asupra Vieţii – Carl Gustav JUNG
• Steaua străluceşte şi lumii vesteşte
• Anagrame pe boabe de grâu
• Setea de neştiinţă
• Mihai Eminescu altfel
• Reguli de viata sanatoasa – p4
• Reguli de viata sanatoasa
• Justin Virgilius Capră