Armurile Muzeului Militar Naţional

Armurile Muzeului Militar Naţional

Primele elemente de armură care au stat la baza colecţiei a Muzeului Militar Naţional au fost adunate în 1865 într-un depozit al Arsenalului armatei din Bucureşti în care erau păstrate drapele, uniforme şi arme ieşite din dotare. În 1893, după ce colecţia se îmbogăţeşte cu noi obiecte, se creează într-o încăpere a Arsenalului un mic muzeu În 1906 Muzeul Artileriei organizează o Expoziţie Naţională, prilejuită de aniversarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, partea istorică a secţiei militare, secţie care a urmărit să prezinte “materialul militar, puterea armată şi întâmplările mai însemnate din istoria trecutului, mai ales evenimentele din ultimul război pentru neatârnarea naţională” .

Prima informaţie cu privire la existenţa unor armuri întregi care probabil se regăsesc şi în actuala colecţie a Muzeului Militar Naţional apare opt ani mai târziu, în 1914 când, la iniţiativa maiorului Radu Rosetti, prin decretul nr.1789 din 22 aprilie, exponatele Muzeului Artileriei sunt mutate în cadrul Muzeului Naţional de pe Şoseaua Kiselef unde se înfiinţează o nouă secţie de istorie. Secţia este organizată de Vasile Pârvan, Alexandru Tzigara-Samurcaş şi maiorul Radu Rosetti, iar în patrimoniul transferat secţiei apar 126 de tunuri, mitraliere, proiectile de artilerie, arme albe şi de foc, decoraţii, drapele, uniforme, etc. elemente de armură şi 4 armuri complete.

În 1916 din cauza războiului, o parte importantă din piese este evacuată în Rusia, la Odessa, piese care nu au mai fost recuperate niciodată.

În 1919 Ministrul Agriculturii şi Domeniilor cedează către Ministerul de Război, “Palatul Artelor”, “Cula” şi “Ospătăria”, ridicate în Parcul Carol cu prilejul Expoziţiei Naţionale din 1906, pentru a adăposti viitorul muzeu militar. Obiectele expuse cu prilejul Expoziţiei Ligii Culturale, unde au fost expuse capturi făcute de oştirea română în timpul Primului Război Mondial, sunt transferate noii instituţii în formare, iar director al acesteia este numit colonelul C. Ştefănescu-Amza. La 31 decembrie patrimoniul instituţiei număra 533 arme albe de foc, 189 drapele, 95 uniforme, 144 lucrări de artă plastică, 1434 proiectile şi grenade.

În 1923 Serviciul Istoric al Armatei realizează tematica viitorului muzeu. În faţa intrării principale a viitorului muzeu este amplasat Mormântul Ostaşului Necunoscut. După amenajarea celor 17 săli şi 8 galerii, la 18 decembrie 1923, prin Înaltul Decret nr. 6064, muzeul devine instituţie de sine stătătoare, sub numele de Muzeul Militar Naţional. Conform acestuia, noii instituţii îi revine îndatorirea să se ocupe cu adunarea, clasarea, conservarea şi expunerea mărturiilor referitoare la istoria armatei române, cu înfiinţarea unor secţii militare pe lângă muzeele militare străine.

În 1924 muzeul se deschide pentru public şi prezintă viaţa militară a poporului român de la întemeierea principatelor până în 1922. Se înfiinţează Biblioteca muzeului unde vor fi adunate lucrări, hărţi, manuscrise, fotografii, peliculă cinematografică şi clişee. După numai un an de funcţionare, muzeul este închis pentru reamenajare şi refacerea tematicii, iar în 1927 este redeschis publicului cu o tematică ce include o parte istorică care începe din paleolitic şi se sfârşeşte în 1922, o prezentare pe secţii a evoluţiei marinei, aviaţiei, aerostaţiei şi serviciului sanitar, o sală de onoare unde sunt expuse toate drapelele militare şi de o rotondă cu numele ofiţerilor români morţi în Primul Război Mondial (fig. 1).

fig. 1

Sala armurilor în 1927.

După restructurările din 1932 şi amenajarea în 1935 a noii săli pentru aviaţie şi intendenţă precum şi construirea unei clădiri pentru biblioteca muzeului, în 1938 clădirea principală a muzeului este distrusă de un incendiu iar doi ani mai târziu din nou de un cutremur. Deşi refăcută, în 1943, ministrul Apărării Naţionale ordonă, conform deciziei mareşalului Ion Antonescu, demolarea clădirii şi a celorlalte anexe pentru a se construi aici Catedrala Eroilor Neamului. Obiectele sunt evacuate din cauza războiului, o parte la Sinaia şi într-o zonă de pe şoseaua Sinaia-Moreni, iar altă parte în câteva depozite de pe şoseaua Giurgiu şi pe Şoseaua Viilor din Bucureşti.

În 1955 muzeul primeşte un nou sediu în fosta clădire a Ştabului Domnesc a lui Al. I. Cuza de pe bulevardul N. Bălcescu unde este reorganizat conform ideologiei comuniste, iar la 9 mai 1957 muzeul se redeschide sub denumirea Muzeul Militar Central.

Din 1959 – muzeul este mutat în clădirea fostei Şcoli de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti, situată pe Dealul Spirii unde fiinţează până la demolarea acesteia în 1984 (fig. 2). În această perioadă se înfiinţează Laboratorul de restaurare metale, printre primele din România, pe lângă care în anii următori se vor crea secţii pentru restaurarea ceramicii, hârtiei, şi textilelor. La sfârşitul anului 1986 muzeul este mutat din nou, în fosta cazarmă a Regimentului IV Ilfov nr. 21 construită în 1898 pe strada Ştefan Furtună, actuala stradă Mircea Vulcănescu (fig. 3). Pe 23 octombrie 1988 muzeul este redeschis publicului pe o suprafaţă expoziţională de 22150 de metri pătraţi formată din patru clădiri şi un parc exterior cu tehnica de artilerie, blindate şi autovehicule.

Din 1990 muzeul îşi reia vechea denumire, Muzeul Militar Naţional.

fig. 2

Sala armurilor în 1973.

fig. 3

Sala armurilor în 1996.

După 1990, în spaţiile rezervate perioadei medievale, muzeul expune mai multe cămăşi de zale din secolele XIV – XV şi câteva elemente de armură din secolele XV – XVII, în mare majoritate provenite din descoperiri arheologice de pe teritoriul României (fig. 5 – 14)

În sala care a găzduit armurile medievale se mai găsesc doar patru sculpturi din bronz reprezentând cavaleri în armură, sala urmând a fi dedicată unei expoziţii de arme şi costume de vânătoare.

Armurile medievale sunt depozitate în depozitul B. M 4 (fig. 4), iar din informaţiile obţinute de la muzeografii Muzeului Militar Naţional nu reiese că s-ar urmării, în viitorul apropiat redeschiderea unei săli dedicate armurilor medievale, pe de o parte datorită necesităţii recondiţionării acestora şi pe de alta, probabil, datorită faptului că armurile nu au o legătură directă cu istoria militară a României.

fig. 4

Armuri depozitate în depozitul B. M 4 al Muzeului Militar Naţional.

fig. 5 – 6

Imagini din Muzeului Militar Naţional.

fig. 7-10

AppleMark

fig. 11

AppleMark

Cămaşă de zale şi pieptar, sec. al XV-lea.

fig. 12

AppleMark

Cască, pieptar, mănuşă, sec, al XVI-lea.

fig. 13

AppleMark

Mănuşă, sec. al XVI-lea.

fig. 14

AppleMark

Morion, sec. al XVI-lea.

Datorită condiţiilor specifice de depozitare şi a timpului foarte restrâns în care mi-a fost permis accesul în depozitul muzeului, fişele sunt bazate pe informaţiile primite de la specialiştii muzeografi ai MMN şi pe observaţii directe asupra armurilor doar pentru cele la care accesul a fost posibil.

Fişa nr.1
Domeniu	Istorie			Subdomeniu			Istorie militară
Deţinător	Muzeul Militar Naţional
Cod deţinător	Armura occidentală sec. XV. – originală -
Nr. Inventar	576			Nr. Inventar vechi			16936
Colecţie	Depozitată- depozit – B. M 4
Categorie	Costum militar
Tip	Armură
Localizare	Ţară de provenienţă		nespecificat
	Localitate		nespecificat
	Atelier		nespecificat
	Autor		nespecificat
Datare	nespecificat		An de început			-
			An de sfârşit			-
Dimensiuni	175 cm			nespecificat			nespecificat
Inscripţie	original	nespecificat
	traducere	nespecificat
	descriere	nespecificat
Stare de conservare	bună
Mod de deţinere	Donaţie din partea lui Ion Antonescu
Proprietari anteriori	Ion Antonescu
Achiziţionat de:	nespecificat				Preţ achiziţie			-
Data intrării	1941
Valoare nominală	51 000 000 lei
Descriere, observaţii, comentarii	Armura are cască armet cu vizieră mobilă dintr-o singură bucată cu respirator cu găuri dispuse circular. Cuirasa are pieptarul aproape plat cu nervură mediană lipsit de decor. Braconiera din două lame este continuata de tasete cu nervură mediană dintr-o singură lamă terminată în unghi şi margine roluită. Decorul este realizat cu nituri ornamentale. Între tasete este vizibil un fragment de zale. Umerarii mici din 7 lame nu trec peste pieptar şi sunt lipsiţi de decor. Brasardele sunt simple cu cotiere mici. Mănuşile au degete şi manşetă scurte. Armura coapsei nedecorată are nervură mediană. Genunchierele mici cu aripioare laterale şi nervură mediană se continuă cu jambiere şi încălţăminte nedecorate.

Descriere, observaţii, comentarii

Armura este prezentată pe un manechin din lemn şi ţine în mâini o spadă cu două tăişuri cu mâner acoperit cu piele şi gardă dreaptă.

Fără degete la mâna dreaptă, fără 2 degete la mâna stângă.

Material / tehnică

Elementele componente ale armurii sunt realizate din tablă de oţel prinse între ele prin nituire fixă sau mobilă. Asamblarea se face cu ajutorul butonilor, balamalelor şi curelelor din piele cu cataramă. Tehnica folosită pentru realizarea pieselor de armură este martelarea pe formă, urmată de cizelare şlefuire şi lustruire. Decorul este realizat cu nituri ornamentale iar marginile sunt roluite.

Fotografii – (fig. 15)

fig. 15

Fişa nr. 2
Domeniu	Istorie			Subdomeniu		Istorie militară
Deţinător	Muzeul Militar Naţional
Cod deţinător	Armură de cavaler medieval, sec. XVI – originală
Nr. Inventar	511			Nr. Inventar vechi		262
Colecţie	Depozitată- depozit – B. M 4
Categorie	Costum militar
Tip	Armură medievală de tip maximilian
Localizare	Ţară de provenienţă		Germania
	Localitate		neidentificată
	Atelier		atelier occidental
	Autor		neidentificat
Datare	sec. al XVI-lea		An de început			-
			An de sfârşit			-
Dimensiuni	175 cm		nespecificat			nespecificat
Inscripţie	original	nu are
	traducere
	descriere
Stare de conservare	bună
Mod de deţinere	Preluare de la Ataşatul militar al României din Viena
Proprietari anteriori	Ataşat militar Viena
Achiziţionat de:	nespecificat				Preţ achiziţie		nespecificat
Data intrării	1921
Valoare nominală	51 000 000 lei
Descriere, observaţii, comentarii	Armura are cască armet canelată cu vizieră dintr-o singură bucată. Pieptarul canelat este bombat. Umerarii dintr-o bucată se continuă cu brasarde simple şi cotiere canelate. Braconiera canelata se continuă cu tasete canelate din 4 lame, cu margine inferioară rotunjită şi roluită în torsadă. Armura coapsei şi jambierele simple nedecorate se articulează cu genunchiere bombate, canelate. Armura este aşezată pe un manechin parţial distrus. Apărătoarea de şold are curelele rupte. La apărătorile de mâini este necesară înlocuirea tuturor curelelor.
Material / tehnică	Armura nu este disponibilă pentru studiu.
Fotografii -

Fişa nr. 3
Domeniu	Istorie			Subdomeniu			Istorie militară
Deţinător	Muzeul Militar Naţional
Cod deţinător	Armură de cavaler, sec. al XVI-lea – medievală, originală
Nr. Inventar	512			Nr. Inventar vechi			269
Colecţie	Depozitată- depozit – B. M 4
Categorie	Costum militar
Tip	Armură medievală
Localizare	Ţară de provenienţă		nespecificat
	Localitate		nespecificat
	Atelier		nespecificat
	Autor		nespecificat
Datare			An de început			-
			An de sfârşit			-
Dimensiuni	175 cm			nespecificat			nespecificat
Inscripţie	original	Nu are.
	traducere
	descriere
Stare de conservare	bună
Mod de deţinere	De la Ataşatul militar al României din Viena prin Proces verbal din 1921
Proprietari anteriori	Ataşatul militar al României din Viena.
Achiziţionat de:	nespecificat				Preţ achiziţie			nespecificat
Data intrării
Valoare nominală	51 000 000 lei
Descriere, observaţii, comentarii	Compusă din una cască cu vizier din două bucăţi, coletieră, pieptar cu spate, doi umeri cu aripioare, două braţe, două cotiere, două antebraţe, brâu format din 3 plăci, două pulpare, două pulpe, două genunchiere cu aripioare, două jambiere, două labe, două apărători mâini. La pieptar se află în dreapta un susţinător pentru suliţă. În spate, apărătoare de zale, fustă de paspol verde şi pantalon din paspol negru.
Material / tehnică	Armura nu este disponibilă pentru studiu.
Fotografii -

Fişa nr. 4
Domeniu	Istorie			Subdomeniu			Istorie militară
Deţinător	Muzeul Militar Naţional
Cod deţinător	Armură medievală din prima treime a secolului al XVI-lea
Nr. Inventar	577			Nr. Inventar vechi			197
Colecţie	Depozitată- depozit - B. M 4
Categorie	Costum militar
Tip	Armură de tip maximilian
Localizare	Ţară de provenienţă		Germania
	Localitate		nespecificat
	Atelier		nespecificat
	Autor		nespecificat
Datare	Prima treime a secolului al XVI-lea		An de început			-
			An de sfârşit			-
Dimensiuni	175 cm			nespecificat			nespecificat
Inscripţie	original	Sigla de armurier cu initialele T. V. V. V. – pe gulerul armurii (jos, spate) şi pe pieptar, (sus, mijloc) Cruce pe umerarul stâng
	traducere
	descriere
Stare de conservare	bună
Mod de deţinere	Achiziţionată din Viena în 1921
Proprietari anteriori	nespecificat
Achiziţionat de:					Preţ achiziţie			nespecificat
Data intrării	nespecificat
Valoare nominală	12 100 000 lei
Descriere, observaţii, comentarii	Compusă din cască de tip armet, formată din corpul propriu-zis (sub formă de clopot) ce acoperă capul şi coboară până la ceafă (unde se află şi un dispozitiv pentru fixarea panaşului), surmontată de o creastă lucrată în spire sub formă de cordon; acoperitoare pentru obraji şi bărbie; suprapusă de două viziere metalice, mobile: una acoperă faţa, de la frunte la gură, având orificii verticale pentru respirat, şi alta ce acoperă ochii şi fruntea, cu două orificii pentru ochi (viziera); toate trei sunt prinse cu un nit cu decor în rozetă.

Descriere, observaţii, comentarii

Părţile mobile se fixează între ele prin buloane şi catarame. Grumăjerul (gulerul armurii), compus din trei piese mobile, fixate pe o bucată mai mare se prinde deasupra cuirasei şi susţine armura braţelor cu două balamale metalice şi un ştift cu siguranţă; în partea de jos pe spate este ştanţată marca armurierului. Cuirasa este compusă din pieptar: o placă mare, bombată în zonele pectorale decupate la subraţ şi ajustate în talie (brâu sau braconieră); se prinde din partea din spate cu cureluşe din piele, care se regăsesc şi sus, pe colţuri (stânga-dreapta), fixate cu câte o rozetă, pentru fixarea umerarilor; de partea de jos sunt prinse cu nituri pulparele, pe mijlocul părţii dinspre gât este ştanţată marca armurierului, şi spătarul, care urmează linia spatelui, având decupaje pentru subraţ, un brâu (sau braconiere) continuând cu trei plăci mobile, ce coboară de la talie, pentru a apăra abdomenul şi şoldurile, lunecând una peste alta la urcarea în şa; ultima plăcuţă are o cureluşă pentru prinderea de apărătoare a pulpei; pulparele (tasetele) – 2 bucăţi sunt compuse din două plăci (cea mică, mobilă), la stânga au câte o cataramă metalică, iar la dreapta câte o cureluşă din piele; umerarii (spalierele) – 2 bucăţi – compuse dintr-o placă mare cu o prelungire peste antebraţul stâng, pe faţă, şi peste cel drept, pe spate (stânga spate şi dreapta faţă scobite); de ele se prind trei plăci mobile şi o aripioară oblică şi destul de înaltă, pe tot spatele; pe umerarul stâng este ştanţată marca armurierului; brasardele (apărătoare pentru braţ 1/2 bucăţi); alcătuite din două piese: armură de braţ şi cea de antebraţ, ambele în formă de cilindru, cu marginile curbate, care se închid cu balamale şi butoane; cotierele (2 bucăţi) sunt două piese de legătură, în dreptul cotului, între cele două brasarde, terminate spre interior cu o placă lobată care acoperă încheietura braţului; mănuşile (2 bucăţi), de tip miton), sunt fără degete, formate din patru plăci mobile (partea anterioară a palmei), o placă fixă cu decor în spire şi apărătoarea completă a degetelor (doar una); sunt evazate pentru a permite introducerea apărătorii pentru braţ, armura pentru coapse (2 bucăţi) alcătuită dintr-o placă curbată ce ia forma coapsei şi se prinde de partea de jos a pulparelor ; genunchierele (2 bucăţi), rotunjite, având la extremităţile piesei centrale câte două lame, pentru mişcarea gambei spre exteriorul piciorului au câte o aripioară pentru protejarea articulaţiei; armura gambelor (2 bucăţi), formată din două piese semicirculare, jambierele pentru partea anterioară şi moletierele pentru partea posterioară, prinse între ele cu balamale la exterior şi cu butoni la exteriorul gambei; moletierele sunt crestate deasupra

Descriere, observaţii, comentarii

călcâiului pentru a permite trecerea tijei pintenilor; armura gambei este articulată la partea anterioară cu încălţămintea – 2 bucăţi – de tip labă de urs, compusă din opt plăci fixă, ultima având la vârf o placă, cu decor în spire, petrecută (îndoită) spre interior; nu are talpă. Toate piesele (cu excepţia căştii) au caneluri verticale (atât ca decor, cât şi pentru a mări rezistenţa tablei) şi ornamente cu spire în formă de cordon, la extremităţi (inclusiv casca).

Material / tehnică

Armura nu este disponibilă pentru studiu.

Fotografii -

Fişa nr. 5
Domeniu	Istorie			Subdomeniu			Istorie militară
Deţinător	Muzeul Militar Naţional
Cod deţinător	Armură de cruciat din secolul al XIII-lea – originală -
Nr. Inventar	481			Nr. Inventar vechi			34874
Colecţie	Depozitată- depozit - B. M 4
Categorie	Costum militar
Tip	Armură medievală
Localizare	Ţară de provenienţă		nespecificat
	Localitate		nespecificat
	Atelier		nespecificat
	Autor		nespecificat
Datare	sec. al XIII-lea		An de început			-
			An de sfârşit			-
Dimensiuni	175 cm		nespecificat				nespecificat
Inscripţie	original	nespecificat
	traducere
	descriere
Stare de conservare	bună
Mod de deţinere	Muzeul de Artă al României – Primire 7/1941
Proprietari anteriori	nespecificat
Achiziţionat de:	nespecificat				Preţ achiziţie			nespecificat
Data intrării	Iulie 1941
Valoare nominală	51 000 000 lei

Descriere, observaţii, comentarii

Armura are cască armet cu creastă cu muchia torsadată. Vizor din două fante practicate pe cască. Respiratorul este mobil cu orificii dispuse circular. Pieptarul cu nervură mediană tip stern de pasăre are gravat ca decor o scenă religioasă cu Maica Domnului cu pruncul în braţe, având la dreapta un personaj ţinând un copil iar la stânga, un personaj ducând o cruce cu un câine la picioare. Braconiera nedecorată se continuă cu tasete din 4 lame cu marginea inferioară roluită. Umerarii simetrici sunt realizaţi din 7 lame cu margine roluită. Brasardele se articulează cu cotiere mici cu margine roluită. Mânuşile sunt de tip miton. Mănuşa stăngă canelată aparţine altei armuri. Armura coapsei are bordură cu nituri decorative şi se articulează cu jambierele simple, cu linie mediană, prin intermediul unor genunchiere uşor bombate, cu aripioare mici. Încălţămintea nedecorată are vârf semirotund.

Material / tehnică

Elementele componente ale armurii sunt realizate din tablă de oţel prinse între ele prin nituire fixă sau mobilă. Asamblarea se face cu ajutorul butonilor, balamalelor şi curelelor din piele cu cataramă. Tehnica folosită pentru realizarea pieselor de armură este martelarea pe formă, urmată de cizelare şlefuire şi lustruire. Pe suprafaţa pieselor decorul este realizat prin gravare iar marginile pieselor sunt roluite.

Fotografii – (16 – 17)

fig. 16 fig.17

Fişa nr. 6
Domeniu	Istorie			Subdomeniu			Istorie militară
Deţinător	Muzeul Militar Naţional
Cod deţinător	Armură de cavaler din a doua jumătate a secolului al XV-lea – originală
Nr. Inventar	367			Nr. Inventar vechi			19526
Colecţie	Depozitată- depozit - B. M 4
Categorie	Costum militar
Tip	nespecificat
Localizare	Ţară de provenienţă		nespecificat
	Localitate		nespecificat
	Atelier		nespecificat
	Autor		nespecificat
Datare	Sec. al XV-lea		An de început			-
			An de sfârşit			-
Dimensiuni	178 cm			nespecificat			nespecificat
Inscripţie	original	nu are
	traducere
	descriere
Stare de conservare	bună
Mod de deţinere	De la C. M. Ofiţer Bucureşti – Primirea Nr. 184/48
Proprietari anteriori	C. M. Ofiţer Bucureşti
Achiziţionat de:	nespecificat				Preţ achiziţie			nespecificat
Data intrării	Iulie 1948
Valoare nominală	51 000 000 lei
Descriere, observaţii, comentarii	Armura are cască de tip sallade canelată şi marginea inferioară ajurată. Sub-bărbia este solidară cu gorgerinul. Umerari din 5 lame cu margine tăiată în acoladă şi traforată au marginea inferioară ajurată. Cuirasa are pieptarul uşor bombat, cu nervură mediană şi caneluri în unghi pe toata suprafaţa. Pe partea dreaptă are prins în nituri un cârlig de lance cu ornamente florale la nivelul bazei. În dreptul axilei stângi are o rozetă cu vârf central ascuţit. Spătarul continuă liniile ornamentale ale pieptarului. Braconiera din 3 lame cu marginea traforată este continuată de tasete dintr-o singură lamă cu decor canelat şi margini ajurate. Armura coapselor şi

Descriere, observaţii, comentarii

jambierele au nervură mediană şi sunt lipsite de decor. Genuncherele bombate au decor canelat au margini traforate şi aripioare mari cu marginea ajurată. Încălţăminte este cu vârf ascuţit.

Material / tehnică

Elementele componente ale armurii sunt realizate din tablă de oţel prinse între ele prin nituire fixă sau mobilă. Asamblarea se face cu ajutorul butonilor, balamalelor şi curelelor din piele cu cataramă. Tehnica folosită pentru realizarea pieselor de armură este martelarea pe formă, urmată de cizelare şlefuire şi lustruire. Pe suprafaţa pieselor decorul este realizat prin canelare iar marginile sunt dublate cu tabla traforată, probabil din cupru aurit.

Fotografii – (fig. 18 – 20)

fig. 18 fig. 19

fig. 20

Fişa nr. 7
Domeniu	Istorie	Subdomeniu	Istorie militară
Deţinător	Muzeul Militar Naţional
Cod deţinător	Armură din prima jumătate a secolului al XVII-lea
Nr. Inventar	25836	Nr. Inventar vechi	Nu are
Colecţie	Depozitată- depozit - B. M 4
Categorie	Costum militar

Tip	Stil german
Localizare	Ţară de provenienţă		Germania
	Localitate		nespecificat
	Atelier		nespecificat
	Autor		nespecificat
Datare			An de început		-
			An de sfârşit		-
Dimensiuni	190 cm
Inscripţie	original	nu are
	traducere
	descriere
Stare de conservare	bună – lipsesc 4 degete la mănuşa stângă
Mod de deţinere	Provenienţă: Primirea Nr. 26; Disp. transf. Nr. 145 din 28. 02. 1964 Muzeul Peleş – Sinaia
Proprietari anteriori	nespecificat
Achiziţionat de:				Preţ achiziţie		nespecificat
Data intrării
Valoare nominală	68 000 000 lei
Comentarii şi observaţii	Armură de oţel înnegrit compusă din: cuirasă cu pieptar şi spătar. Pieptarul e simplu cu nervură mediană proeminentă în regiunea abdominală şi margini necurbate şi dinţate oblic în regiunea subsiorilor. La marginea de jos evazată a pieptarului se fixează direct cu nituri tasetele cu genunchiere bombate şi aripioare laterale exterioare. Tasetele sunt formate din cele 16 plăci articulate şi nituite. Lipsesc 4 degete la mănuşa stângă.
Material / tehnică	Armura nu este disponibilă pentru studiu.
Fotografii

Fişa nr. 8
Domeniu	Istorie			Subdomeniu			Istorie militară
Deţinător	Muzeul Militar Naţional
Cod deţinător	Armură de cavaler medieval
Nr. Inventar	23 742			Nr. Inventar vechi			Nu are
Colecţie	Depozitată- depozit - B. M 4
Categorie	Costum militar
Tip	Armură de tip maximilian
Localizare	Ţară de provenienţă		nespecificat
	Localitate		nespecificat
	Atelier		nespecificat
	Autor		nespecificat
Datare			An de început			-
			An de sfârşit			-
Dimensiuni	nespecificate
Inscripţie	original	Nu are
	traducere
	descriere
Stare de conservare	bună
Mod de deţinere	Achiziţie de la Hanibal Teodorescu Nr. 529981 din 19. 12. 1960
Proprietari anteriori	Hanibal Teodorescu
Achiziţionat de:	nespecificat				Preţ achiziţie			nespecificat
Data intrării
Valoare nominală	34 000 000 lei
Descriere, observaţii, comentarii	Armura este compusă din: cască cu vizieră, cuirasă, brasarde, mănuşi, genunchiere, pulpare Toate aceste piese sunt montate pe schelet de lemn şi sunt destul de fragile. întreaga armă este ornată cu ornamente florale incizate din metal alb. Pe chuirasă şi scut este un blazon reprezentat prin doi câini, ridicaţi pe labele din spate şi sprijiniţi cu labele din faţă pe o scară ce se află între ei.
Material / tehnică	Armura nu este disponibilă pentru studiu.
Fotografii