MEGALIT.RO
Persoana de care te temi cel mai mult s-o contrazici esti tu insuti.
Imaginatia geniului depaseste cu mult intelectul său; intelectul academicianului depăşeşte cu mult imaginaţia sa.
Companiile farmaceutice sunt mai degraba bune la inventarea bolilor care se potrivesc cu medicamentele existente, decât la a inventa medicamente pentru a se potrivi bolilor existente.
A cere stiintei să explice viaţa este echivalent cu a cere unui gramatician sa explice poezia.
Costurile specializarii: arhitectii construiesc pentru a impresiona alţi arhitecţi; modele sunt subţiri pentru a impresiona alte modele; academicienii scriu pentru a impresiona alti academicieni; realizatorii incearca sa impresioneze regizori alte; pictori impresioneaza dealeri de arta; doar autori care scriu pentru a impresiona editori de carte au tendinţa de a eşua.
Dacă şti dimineaţa, oricat de aproximativ, cum va arata ziua ta, eşti un pic mort- cu cat mai multa precizie cu atat esti mai mort.
Academicienii sunt utili numai atunci când încearcă să fie inutili si periculosi atunci când încearcă să fi utili.
Nu există nici o stare intermediară între gheaţă şi apă, dar există una singura între viaţă şi moarte: angajarea.
Ca sa devi un om liber, nu este suficient sa eviti sa devi sclav, este necesar de asemenea, sa eviti să devi stapan!
Exişti dacă şi numai dacă esti liber să faci lucruri fără un obiectiv vizibil, cu nici o justificare şi, mai presus de toate, in afara de dictatura altcuiva.
La cărţile obisnuite, citiţi textul şi săriti peste notele de subsol; cu cele scrise de către academicieni, citiţi notele de subsol şi săriti peste text; la cărţi de afaceri săriti atât peste text, cat si peste notele de subsol.
Amanarea inseamna ca sufletul se răzvrăteste împotriva inchisorii.
Academia este pentru cunoaştere ceea ce prostituţia este pentru iubire, destul de asemanatoare la suprafaţă, dar pentru istet, nu exact acelaşi lucru.
Singura definiţie obiectiva a îmbătrânirii este atunci când o persoană începe sa vorbeasca despre imbatranire.
Când bati pe cineva fizic, vei obţine o eliberare de stres, atunci când il ataci verbal pe Internet, iti faci rău doar tie. Aşa cum suprafete netede, sporturile competitive şi activitatea specializata fosilizeaza mintea şi corpul, tot asa mediul academic competitiv fosilizeaza sufletul.
Ai câştigat intotdeauna un argument atunci cand celalalt a inceput atacul la persoana.
Trăsătură caracteristică a ratatului este de a deplânge, în termeni generali, defecte omenirii, prejudecăţi, contradicţii şi
iraţionalitate fără a le exploata pentru distractie sau profit.
Testul dacă ţi-a plăcut într-adevăr o carte este dacă o recitesti (şi câte ori), testul a dacă într-adevăr ti-a placut compania cuiva este daca esti gata sa-l reintalnesti din nou.
De obicei, ceea ce noi numim un “bun ascultător” este cineva cu o indiferenţă atent lustruita.
Ce proştii eticheteaza “pierdem timpul”, este de cele mai multe ori cea mai buna investitie.
Karl Marx, un vizionar, si-a dat seama că puteţi controla mult mai bine un sclav de convingându-l că este un angajat.
Cineva care spune: “Sunt ocupat” se declară fie incompetent (şi in lipsa de control a vieţii sale) sau încearcă să scape de tine.
Diferenţa dintre sclavi în zilele Roman şi Otoman şi angajaţii de astăzi este ca sclavii nu aveau nevoie să-si flateze stapanul.
Eşti bogat dacă şi numai dacă banii pe care ii refuzi au un gust mai bun decât banii pe care îi accepti.
Puteţi spune cat de neinteresanta este o persoană întrebând-o pe cine găseşte interesant.
Unii, ca majoritatea bancherilor, sunt atât de improprii pentru succes incat arata ca niste pitici îmbrăcaţi în haine de giganţi.
Ei se nasc, apoi sunt pusi într-o cutie, se duc acasă să trăiască într-o cutie, studiaza in cutii, merg la ceea ce se numeşte “muncă” într-o cutie, unde stau în cutiuta lor mica, conduc pana la magazin intr-o cutie pentru a cumpăra alimente într-o cutie, merg la sala de sport într-o cutie să stea într-o cutie, vorbesc despre gândire “în afara cutiei”, şi atunci când mor sunt pusi într-o cutie. Toate cutiile, euclidiene, geometrice cutii netede.
În cele mai multe dezbateri, oamenii par a încerca de a se convinge reciproc, dar tot ce pot spera este de a-si aduce argumente pentru a se convinge ei insisi.
Cei mai multi isi alimenteaza obsesiile prin încercarea de a scăpa de ele.
Cei care nu cred că angajarea este sclavie sistemica fie sunt orbi fie angajati.
Pentru atât de multi, in loc sa caute “cauza decesului”, atunci când expiră, ar trebui să caute “cauza de viaţă” atunci când sunt încă aici.
Ai o viaţă reală dacă şi numai dacă nu concurezi cu oricine, în orice preocupări ai avea.
Stiinţa dă rezultate senzaţionale cu un proces oribil de plictisitor; filosofia dă rezultate plictisitor cu un proces senzaţional; literatura dă rezultate senzaţionale cu un proces senzaţional, economie ofera rezultate plictisitoare cu un proces plictisitor.
La fel ca poeţii şi artiştii, birocraţii sunt născuti, nu făcuti; este nevoie de efort extraordinar pentru a menţine atenţia pe astfel de sarcini plictisitoare.
Este o risipă de emoţii in a răspunde criticilor, mai bine să rămâi tiparit la mult timp după ce acestia au murit.
Oamenii slabi actioneaza pentru a satisface nevoile lor, oameni puternici actioneaza pentru a-si indeplini indatoririle.
Generozitatea pure este atunci când ajuti un ingrat. Orice altă formă este servirea intereselor proprii.
Eu respect erudiţia şi curajul de a se ridica în picioare atunci când o jumătate din oameni se tem pentru reputaţia lor. Orice idiot poate fi inteligent.
Unele cărţi nu pot fi rezumate (literatură real, poezie); unele pot fi comprimate la zece pagini, iar majoritatea la zero pagini.
Cei mai multi scriitori continua sa scrie, cu speranţa de a gasi, intr-o zi, ceva de spus.
Prostul generalizează particularul; tocilarul particularizează generalul; inteleptul nu face nici una nici alta.
Diferenţa dintre măreţie şi aroganţă se află în ceea ce faci atunci când nimeni nu te vede.
Intunericul informational din 2010: 800 mii cărţi au fost publicate, doar în limba engleză, avand doar câteva citate memorabile. In anul 0, o mână de cărţi au fost scrise, in ciuda celor puţine care au supravietuit, există o mulţime de citate.
Pentru soldaţi, avem termenul de “mercenar”, dar absolvim pe angajaţi de responsabilitate cu “toti au nevoie sa-si castige existenta.”
Într-o mulţime de o sută, 50 la sută din avere, 90 la sută din imaginaţie, şi 100 la sută din curajul intelectual se vor afla într-o singură persoană, nu neapărat aceeaşi.
Diferenţa între bănci şi Mafia: băncile au o mai bună expertiză legală, dar Mafia înţelege opinia publica.
Cei mai influenti patru Modernii: Darwin, Marx, Freud, şi (productiv), Einstein au fost savanti, dar nu academicieni. A fost întotdeauna greu să faci reală – şi neperisabila – munca în cadrul instituţiilor.
* Cel mai bun mod de a identifica un şarlatan: cineva (ca un consultant sau un broker) care iti spune ce sa faci si nu de ce să nu faci.
În ţările sărace, oficialii primesc mită explicita; în Washington DC ajung sofisticate promisiuni implicite, nerostite, să lucreze pentru marile corporaţii.
La un panou din Moscova, am urmarit pe economist Edmund Phelps, care a primit premiul “Nobel” pentru scrierile pe care nimeni nu le citeşte, teoriile pe care nimeni nu se foloseşte, prelegerile pe care nimeni nu le înţelege.
Atunci când o tânără femeie are parteneri un om bogat, dar altfel neinteresant, ea poate crede sincer că este atrasa de o anumită parte a corpului lui foarte specifica (să zicem, nas, gat sau genunchi).
—
The person you are the most afraid to contradict is yourself.
The imagination of the genius vastly surpasses his intellect; the intellect of the academic vastly surpasses his imagination.
Pharmaceutical companies are better at inventing diseases that match existing drugs, rather than inventing drugs to match existing diseases.
Asking science to explain life and vital
matters is equivalent to asking a grammarian to explain poetry.
Thecosts of specialization:architects build to impress other architects; models are thin to impress other models; academics write to impress other academics; filmmakers try to impress other filmmakers; painters impress art dealers; but authors who write to impress book editors tend to fail.
If you know, in the morning, what your day looks like with any precision you are a little bit dead—the more precision the more dead you are.
Academics are only useful when they try to be useless (say, as in mathematics and philosophy) and dangerous when they try to be useful.
There is no intermediate state between ice and water but there is one between life and death: employment.
You don’t become completely free by just avoiding to be a slave; you also need to avoid becoming a master.!
You exist if and only if you are free to do things without a visible objective, with no justification and, above all, outside the dictatorship of someone else’s narrative.
With regular books, read the text and skip the footnotes; with those written by academics, read the footnotes and skip the text; and with business books skip both the text and the footnotes.
Procrastination is the soul rebelling against entrapment.
Academia is to knowledge what prostitution is to love; close enough on the surface but, to the nonsucker, not exactly the same thing.
The only objective definition of aging is when a person starts In talk about aging.
When you beat up someone physically, you get exercise and stress relief; when you assault him verbally on the Internet, you just harm yourself. Just as smooth surfaces, competitive sports, and specialized work fossilize mind and body,
competitive academia fossilizes the
soul.
You never win an argument until they attack your person.
This leads to sucker problems: when the map does not correspond to the territory, there is a certain category of fool—the overeducated, the academic, the journalist, the newspaper reader, the mechanistic
“scientist,” the pseudo-empiricist, those endowed with what I call “epistemic arrogance,” this wonderful ability to discount what they did not see, the unobserved—who enter a state of denial, imagining the territory as fitting his map.
The characteristic feature of the loser is to bemoan, in general terms, mankind’s flaws, biases, contradictions, and
irrationality without exploiting them for fun and profit.
The test of whether you really liked a book is if you reread it (and how many times); the test of whether you really liked someone’s company is if you are ready to meet him again and again
Usually, what we call a “good listener” is someone with skillfully polished indifference.
What fools call “wasting time” is most often the best investment.
Karl Marx, a visionary, figured out that you can control a slave much better by convincing him he is an employee.
Someone who says “I am busy” is either declaring incompetence (and lack of control of his life) or trying to get rid of you.
The difference between slaves in Roman and Ottoman days and today’s employees is that slaves did not need to flatter their boss.
You are rich if and only if money you refuse tastes better than money you accept.
You can tell how uninteresting a person is by asking him whom he finds interesting.
Some, like most bankers, are so unfit for success that they look like dwarves dressed in giants’ clothes.
They are born, then put in a box; they go home to live in a box; they study by ticking boxes; they go to what is called “work” in a box, where they sit in their cubicle box; they drive to the grocery store in a box to buy food in a box; they go to the gym in a box to sit in a box; they talk about thinking “outside the box”; and when they die they are put in a box. All boxes, Euclidian, geometrically smooth boxes.
In most debates, people seem to be trying to convince one another; but all they can hope for is new arguments to convince themselves.
Most feed their obsessions by trying to get rid of them.
Those who do not think that employment is systemic slavery are either
blind or employed.
For so many, instead of looking for “cause of death” when they expire, we should be looking for “cause of life” when they are still around.
You have a real life if and only if you do not compete with anyone in any of your pursuits.
Critics may appear to blame the author for not writing the book they wanted to read; but in truth they are blaming him for writing the book
they wanted, but were unable, to write.
Hard science gives sensational results with a horribly boring process; philosophy gives boring results with a sensational process; literature gives sensational results with a sensational process; and economics gives boring results with a boring process.
Just like poets and artists, bureaucrats are born, not made; it takes normal humans extraordinary effort to keep attention on such boring tasks.
It is a waste of emotions to answer critics; better to stay in print long after they are dead.
Weak men act to satisfy their needs, stronger men their duties.
Pure generosity is when you help the ingrate. Every other form is self-serving.
The traits I respect are erudition and the courage to stand up when half-men are
afraid for their reputation. Any idiot can be intelligent.
Some books cannot be summarized (real literature, poetry); some can be compressed to about ten pages; the majority to zero pages.
Most so-called writers keep writing and writing with the hope to, some day, find something to say.
The fool generalizes the particular; the nerd particularizes the general; some do both; and the wise does neither.
The difference between magnificence and arrogance is in what one does when nobody is looking.
The information-rich Dark Ages: i n 2010, 800,000 books were published, just in English, with few memorable quotes. Circa AD zero, a handful of books were written. In spite of the few that survived, there are loads of quotes.
For soldiers, we use the term “mercenary,” but we absolve employees of responsibility with “everybody needs to make a living.”
In a crowd of a hundred, 50 percent of the wealth, 90 percent of the imagination, and 100 percent of the intellectual courage will reside in a single person—not necessarily the same one.
The difference between banks and the Mafia: banks have better legal-regulatory expertise, but the Mafia understands public opinion.
The four most influential moderns: Darwin, Marx, Freud, and (the productive) Einstein were scholars but not academics. It has always been hard to do genuine—and nonperishable—work within institutions.
* The best way to spot a charlatan: someone (like a consultant or a stockbroker) who tells you what to do instead of what not to do.
In poor countries, officials receive explicit bribes; in D.C. they get the sophisticated implicit, unspoken promise to work for large corporations.
At a panel in Moscow, I watched the economist Edmund Phelps, who got the “Nobel” for writings no one reads, theories no one uses, and lectures no one understands.
When a young woman partners with an otherwise uninteresting rich man, she can sincerely believe that she is attracted to some very specific body part (say, his nose, neck or knee).
Alte articole
Dacă ti-a plăcut acest articol, trimite-l mai departe
