MEGALIT.RO
Omul Anului: Aurora Simionescu
Trofeul Omul Anului, oferit de Cotidianul, a fost castigat de Aurora Simionescu. Ea are 24 de ani si este astronom. Aurora Simionescu a observat in premiera o bucata din universul ascuns pana acum oamenilor.
Reamintim ca in luna mai se anunta ca o echipa de cercetatori din Germania si Olanda, din care facea parte si o romanca, Aurora Simionescu, a observat pentru prima data un fragment de masa “obisnuita” lipsa din Cosmos, a carei existenta a fost recunoscuta doar teoretic, fara a fi demonstrata,. Informatia a fost publicata de Institutul Max Planck de fizica extraterestra din Garching, in apropiere de München (Germania). Universul este compus in proportie de 95% din substante a caror compozitie este inca necunoscuta: materie intunecata (21%) si energie intunecata (75%). Restul, cam 4-5%, este format din materie obisnuita (protoni, neutroni). “Pana in prezent nu puteam observa decat grupurile de galaxii sau nodurile dense ale panzei Universului. Acum incepem sa vedem firele imensei panze de paianjen cosmice”, explica, la acea data, astrofizicianul Aurora Simionescu de la Institutul Max Planck.
O braileanca bate la usa Premiului Nobel
Aurora Simionescu este doctorand la un institut german şi şi-a adus o importantă contribuţie în cadrul echipei care a detectat un fragment din masa lipsă a Universului . Parlamentarul ştia încă de luna trecută de această descoperire.
Aurora Simionescu, în vârstă de 24 de ani, fica senatorului brăilean Aurel Simionescu, doctorand la Institutul Max Planck din Garching, Germania, o localitate din apropierea Munchenului, face parte dintr-o echipă de astrofzicieni a institutului şi de la alte două institute olandeze, care a făcut o descoperire importantă în cercetarea ştiinţifcă mondială. Echipa de cercetători a detectat, pentru prima dată, un fragment din masa de “materie obişnuită” lipsă din Cosmos, a cărei existenţă a fost recunoscută doar teoretic. Parlamentarul brăilean a afat de “isprava” ficei sale în urmă cu circa două săptămâni, de Paşte, când aceasta a venit pentru scurt timp în ţară, la Brăila, şi în una din discuţii i-a vorbit despre descoperirea pe această temă stelară. Atunci, Simionescu s-a arătat interesat de subiect, însă a rugat-o să îi vorbească în termeni mai “pământeni”, pentru că i-a mărturisit, cu sinceritate, că nu se pricepe prea mult la problemele intergalactice. Senatorul este extrem de mândru de reuşita ficei sale şi ne-a precizat: “Finalizarea unei astfel de teze de doctorat este una de Nobel. Ce va f peste zece sau mai mulţi ani, vom vedea cum vor evolua lucrurile, dar în sine este o chestiune revoluţionară în astrofzică”. Aurora Simionescu, modestă, ne-a spus că nu se gândeşte, deocamdată, la o asemenea distincţie importantă: “Nu am asemenea ambiţii. Eu vreau doar să îmi satisfac curiozitatea ştiinţifcă şi vreau să afu măcar o părticică din adevăr, din adevărul despre cum s-a format universul şi cum am ajuns noi să fm unde suntem”. Simionescu se mândreşte însă cu fata sa şi s-a arătat foarte bucuros de reuşita acesteia, despre care ne-a spus: “Totdeauna a fost un copil modest, cu rezultate foarte bune”. O brăileancă de nota 10 Aurora Simionescu a ajuns doctorand la Institutul Max Planck în septembrie 2002, după faze naţionale la olimpiadele de fzică şi sesiuni de comunicări, dar mai ales după o bursă de un an în SUA, în clasa a XI-a, când rezultatele ei au intrat într-o bază de date internaţională, find apreciate de Universitatea Internaţională Bremen. Tânăra şi-a ales dublă specializare: fzică, pe de o parte, şi ştiinţele pământului şi astrofzică, pe de altă parte. După absolvirea din 2005, Aurora a fost admisă direct la doctorat. Teza de doctorat o va realiza în colaborare cu un coleg din Olanda, Norbert Werner, coordonator al studiului privind noua descoperire. O nouă pagină în istoria Universului Referindu-se la descoperirea echipei din care face parte, Aurora Simonescu ne-a precizat că Universul este compus în proporţie de 95 la sută din substanţe a căror compoziţie este încă necunoscută: materie întunecată, 20-21 la sută, şi energie întunecată, 75 la sută. Restul, cam patru – cinci la sută, este format din materie obişnuită (protoni, neutroni). Dacă numărăm toate obiectele, de exemplu stele, galaxii etc. şi adunăm toate masele acestor obiecte, nu ajungem la aceste procente, ci la jumătate. Teoriile de până acum preziceau că acest rest se afă în diferite flamente, de densitate foarte redusă, şi că densitatea din univers este dispusă într-un fel de pânză de păianjen, nodurile acestei pânze find clustere de galaxii, zone foarte populate, foarte dense şi conectate între ele de flamente. Recent, echipa din care face parte şi brăileanca a detectat, în premieră, un asemenea flament, mai precis un “pod” de gaz cald şi foarte puţin dens ce leagă două grupuri de galaxii, Abell 222 şi Abell 223, afate la o distanţă de aproximativ două, trei miliarde de ani lumină de Pământ. “Există foarte multe astfel de flamente care acoperă o suprafaţă mult mai mare decât nodurile, iar teoria era că barionii care ne lipsesc sunt în astfel de gaze”, ne-a spus Aurora Simionescu. Aceasta ne-a mai precizat că observaţia confrmă teoriile anterioare şi dă cercetătorilor mai multă încredere în înţelegerea universului, precum şi posibilitatea dezvoltării de noi teorii şi tehnologii.
Articole similare
Dacă ti-a plăcut acest articol, trimite-l mai departe
